joi, 30 martie 2017

Aia ia ia, ce proiect!

Exact aşa a exclamat îndrumătorul meu când mi-a văzut proiectul recipientului sub presiune pe care îl aveam ca temă în anul trei de facultate. A şi luat una din puţinele note de zece din an şi am fost tare mândru, mai ales că îl făcusem singur singurel, de la a la z. Nu a fost deloc uşor, planşele şi desenele se făceau pe planşetă, foloseam calc şi tuş iar calculele, deloc puţine, se făceau cu calculatorul de buzunar (eu, mai norocos, aveam unul din primele computere Cobra, cu procesor Z 80, pe care mi-am programat algoritmul şi buclele de calcul în limbajul Basic). Deci o vagă idee despre proiectare am. Dar nu în domeniul (proiecte case) celor de la:



Cum copaci am sădit, copii am, mi-a mai rămas un singur lucru mai important de făcut, să ridic de la zero o casă pe pământ, aşa cum, din familie, doar bunicii mei au avut. Terenul este în Constanţa, oraşul port de la malul mării şi este pregătit, dacă nu chiar nerăbdător, să vadă ridicându-se visul meu.

Anii de facultate şi experienţa de după m-au învăţat un lucru. Să folosesc întotdeauna cei mai buni specialişti din domeniu, când vreau să realizez un obiectiv important. Asta pentru că este mult mai economic şi inteligent să foloseşti competenţa şi experienţa la un preţ corect decât să plăteşti mai puţin şi să nu ai rezultatele aşteptate. Aici alegerea este simplă, AIA Proiect, rezultatele şi multe voci din ţară, inclusiv ale unor cunoscuţi, îi recomandă. Şi dacă tot am ales proiectantul visului meu, urmează să fac şi primul pas, obţinerea unui certificat de urbanism, demers în care îi voi ruga tot pe ei să mă ajute. Şi asta deoarece sfaturile şi suportul unui proiectant cu experienţă pot face cu adevărat diferenţa într-o mulţime de aspecte importante, cum ar fi:
  • Cheltuieli de autorizare, costuri de proiectare şi execuţie
  • Reducerea timpilor de autorizare şi de construcţie
  • Evitarea încadrării greşite în regulamentele locale
  • Maximizarea tuturor avantajelor şi minimizarea dezavantajelor amplasamentului
  • Adaptarea pe termen lung la nevoile mele
Cum voi proceda mai departe. Ca orice vis, nici al meu nu este bine şi definitiv conturat. E ca o hartă cu destule pete albe. Prin urmare am nevoie de una sau chiar mai multe discuţii preliminare în care să-mi expun aspiraţiile, să văd cum pot fi ele realizate, de fapt ca să acopăr acele pete albe şi să am o hartă completă şi unitară. Aspiraţiile mele nu sunt complicate, zic eu. Dar să vedem.
- În primul rând îmi doresc ca viitoarea casă să pară "de-acolo", să nu facă notă discordantă cu restul construcţiilor din zonă, să se încadreze perfect în peisaj. Dacă se poate, să pară casa de la care s-au inspirat construcţiile din jur.
- Nu îmi doresc o construcţie înaltă, am locuit mai toată viaţa la bloc. Mai degrabă întinsă pe orizontală, terenul este destul de generos ca să îmi permită şi o curte spaţioasă. Cel mult parter şi un etaj. Nu-mi doresc mansardă dar aş vrea să existe posibilitatea de a o ridica oricând  mai târziu.
- Vreau pivniţă de vinuri. Nu sunt un mare băutor dar ador să văd sticle prăfuite în stelaje. Dă o notă de distincţie. Pivniţa trebuie să fie bine aerisită şi să păstreze o temperatură constantă. Şi mai vreau un atelier spaţios. Îmi place să meşteresc, să mă joc, să creez. Ce mai, vreau un subsol multifuncţional, perfect izolat şi ventilat. Aici nu are ce căuta garajul, el va trebui să fie în lateralul casei, eventual lipit de ea, mă mai gândesc la asta.


- Mereu am fost adeptul construcţiilor ergonomice şi funcţionale. Cu cât mai simplu şi mai intuitiv, cu atât mai bine. Doar aşa cred eu că voi avea o locuinţă în care să mă simt bine, care să însemne "acasă". Nu sunt absurd să cred că voi face alegerile perfecte şi de aceea voi studia o soluţie în care compartimentarea să nu fie rigidă, astfel încât cei care vor veni după mine să-şi poată face uşor propriile alegeri, ceva cu pereţi mobili. Şi asta nu numai pentru urmaşi, mă cunosc prea bine şi ştiu că schimbările pot fi un motiv de joacă. La urma urmei este şi ăsta un mod de a petrece timpul activ.
- Nu vreau o casă uriaşă în care să mă rătăcesc. Trei dormitoare, un living, bibliotecă, birou, bucătărie şi băi suficiente sunt îndestulătoare. Plus că o casă mare necesită şi îngrijire pe măsură. Ţin foarte mult ca dormitorul meu să fie spaţios şi luminos, până la urmă acolo ne petrecem o treime din viaţă. La fel şi livingul pentru că, sper eu, multă lume îmi va trece pragul. Pornesc de la premisa că ai mei băieţi nu vor dori să locuiască cu mine, cum e şi firesc, dar mă vor vizita împreună cu nepoţii.
- Vreau din start ca proiectul să fie cel al unei case pasive. Iar dacă este economic (raportul investiţie/beneficii), să producă chiar energie. Aşa că voi folosi cele mai noi şi inovative materiale şi tehnologii la care voi avea acces. În mod sigur voi primi şi îndrumare pentru programele de stimulare ale statului în această direcţie.
- Mai vreau un foişor pentru grădina de care mă voi ocupa personal şi o mică căsuţă de oaspeţi cu dotările necesare, separată de clădirea principală. Locuind pe litoral nu mă voi putea ascunde la nesfârşit de rude şi amici.



Sunt sigur că în urma discuţiilor multe idei latente vor mai ieşi la iveală, fiecare cu rezolvarea ei, totuşi în peste 10 ani de experienţă au văzut şi edificat cu siguranţă o mulţime de visuri.

Va urma o perioadă foarte contradictorie pentru mine. Cea în care aştept definitivarea acestui proiect de casă, urmată de verificarea lui. Este acea perioadă în care ceva sau cineva trebuie să mă ţină "legat" să nu merg peste ei din oră-n oră să văd ce-au mai făcut, câte linii au mai tras, cât mai durează, într-un cuvânt să-mi bag nasul în tot şi-n toate. Mă cunosc prea bine şi ştiu că trebuie să-i las să lucreze, doar de asta i-am contractat. Până la urmă opţiunea finală îmi aparţine şi îmi este supusă aprobării în vederea definitivării proiectului. Ceva de genul ăsta ar trebui să văd. Ups, ia te uită, deja am o vizitatoare! ☺



Va mai fi de făcut doar documentaţia de autorizare şi construcţie. Cum proiectul va fi complet şi va include arhitectura, structura şi instalaţiile împreună cu recomandările generale şi particulare referitoare la el dar şi tot suportul pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi consiliere pe toată durata execuţiei acestui proiect de casă, totul va decurge cât se poate de lin şi fără valuri.

Nu mai rămâne decât să mă apuc de treabă ca să îmi pot aştepta oaspeţii în bătaia brizei privind în zare din foişor. Cu pivniţa plină, bineînţeles. Aşteptându-mă să exclame la fel ca profesorul meu de demult "Aia ia ia, ce proiect! Cine ţi l-a făcut?".

Ca fapt divers, dar deloc lipsit de importanţă, cei din echipa AIA Proiect sunt arhitecţi, membrii ai Uniunii Arhitecţilor din România şi ai Ordinului Arhitecţilor din România, coordonaţi de managerul echipei Lector Doctor Arhitect la Universitatea de Arhitectura şi Urbanism Ion Mincu, iar AIA Proiect este membru activ înregistrat în RUR – Registrul Urbaniştilor din România.

Articol scris pentru Spring Superblog 2017, proba 11, Arhitect. Proiectant. AIA Proiect.
Imagini: https://www.aia-proiect.ro/ şi https://pixabay.com/ro/


8 comentarii :

  1. Si la mine a exclamat ceva cand mi-a vazut proiectul, dar nu a fost deloc de bine;)

    RăspundețiȘtergere
  2. pai la tine e simplu de facut proiectul ca tu stii exact ce vrei. Ia sa vezi la mine cum ar fi, ca eu nu stiu ce vreu si cum vreau!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi exact din cauza asta există discuţiile preliminare!

      Ștergere

Fără comentarii anonime ! Nu vor fi publicate !
Şi dacă vreţi să înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !