miercuri, 12 februarie 2014

ÎN CE ZI TE-NDRĂGOSTEŞTI?

Părerea mea este că 14 februarie nu este cea mai potrivită alegere.


Cum nu sunt un expert în domeniu, dovadă că nimeni nu s-a îndrăgostit de mine în această zi, îmi permit să fac o scurtă documentare, folosind surse de încredere, cum ar fi de exemplu internetul...


Cumva totul începe de la Eros, ce se antrena în Olimp sau aiurea, la tir cu arcul. S-a descurcat atât de bine încât a reuşit să se nimerească singur (o lovitură de maestru după mine). Poeţii de pe vremuri au fost atât de entuziasmaţi încât a rămas şi o legendă!
Deh, Panteonul a început să fie dat uitării, consolidarea şi/sau refacerea costau ceva trudă aşa că îl găsim cu acte false sub numele de Cupidon la romani, unde mai trage ceva vreme cu arcul.
Mai are o perioadă destul de lungă în care este băgat în seamă! Renaşterea! Amintesc doar ce-mi vine-n minte, aşa ca un bliţ, Michelangelo!

Tot amintiri, anii '90!
Americanii încep să ne paraşuteze sărbători! Câte una, să nu facem şoc după ce au fost aşteptaţi atâtea zeci de ani!
Deci Sfântul Valentin! Că la asta ne referim. Cum a reuşit Eros să-şi ia viză, doar el şi cu Zeus au habar!
Poate şi milioanele de pernuţe şi inimioare roşii cu mesaje care de care mai bulversante.
Culmea, vine un pic înainte de Dragobete, sărbătoare neaoşă, dar care nu a prins comercial.

Voi în ce zi alegeţi să vă îndrăgostiţi?

Cel mai interesant răspuns va primi un premiu care arată cam aşa:



Nu e mare lucru, e un suport de lumânare pastilă, pozat pe întuneric! Da,da, e fluorescent! Şi prototipul a fost făcut de mine!

Update: Premiul a fost adjudecat şi livrat. Rog câştigătoare, dacă mai trece pe aici, să confirme!





25 de comentarii :

  1. Nu cred ca ne alegem cand sa ne indragostim. Se intampla pur si simplu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noroc ca nu il putem afla dinainte! Il aflam dupa ce faptele deja se produc;)

      Ștergere
    2. Dacă îţi doreşti mister asta vei avea! :)

      Ștergere
  2. Eu vreau premiul, pentru ca eu am ales și voi alege să mă îndrăgostesc în fiecare zi. Asta este un avantaj. La câtă ținere de minte am,mi-ar rămâne iubitul fără pufoșenii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Răspunsuri
    1. Maria, nu-i sănătos sa glumeşti cu pufoşeniile! Ştii tu, acarienii!
      Promisiunea-i promisiune şi dacă nu dau colţu' o să mă ţin de ea! :)

      Ștergere
  4. De sfantul nu stiu care te poti reindragosti eventual, daca vrei sa rememorezi cu o astfel de ocazie ceea ce s-a intmplat candva, ca de indragostit nu o faci niciodata cu vreo ocazie anume, ci exact cand e momentul mai nepotrivit :lol:

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Deci ar trebui să întreb care este cel mai nepotrivit moment pentru a te îndrăgosti? :)

      Ștergere
  5. Eu aş alege pe 29 februarie, ca să nu mă plictisesc de atâtea senzaţii! :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Of, Radu, "doar el şi cu Zeus ştie"? :roll:

    Apoi, se ştie că prea multă siropeală adăugată strică bunului gust.
    Subscriu lui Adrian, cu menţiunea că aş alege 30 februarie, aşa, ca să nu mai ştie nime' de câtă iubire sunt capabili nişte unii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am greşit! Grav! Mulţumesc pentru atenţionare. Refac acum! :(
      32.13 n-ar fi mai bine? :)

      Ștergere
  7. Nu cred că există cineva care poate alege ziua când să se îndrăgostească. E absurd, cred. Îndrăgostirea se-ntâmplă pur si simplu, începând de la atracţia fizică, până la un gest tandru neintenţionat dar pătrunzător şi marcant. Eu nu pot numi o zi anume. Cred că mult mai important este ce se întâmplă de la momentul când te îndrăgosteşti, încât să păstrezi aprinsă scânteia dragostei pe vecie, să împărtăşesti iubirea, să iubeşti, profund, intens, pasional, necondiţionat, însă, această iubire obigatoriu trebuie să fie reciprocă, altfel, numai iubire nu-i şi scânteia se stinge, iar de aici deja intrăm într-o altă poveste.
    Pur şi simplu să iubeşti cu toată fiinţa ta, în fiecare clipă din momentul când te îndrăgosteşti, dar nu sufocant. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cumva, Ştefania, asta era şi ideea! Dacă nu există o zi determinată pentru a te îndrăgosti, de ce există o anume zi în care trebuie celebrată?
      Eu am fost convins că dragostea se sărbătoreşte de fiecare dată singură! Prin propia-i putere!

      Ștergere
    2. Am înţeles ideea, Radu. Sunt de acord cu tine.
      Cu toată sinceritatea o spun eu nu sunt nici pro, nici contra celebrării acestei zile a îndrăgostiţilor într-o zi anume, la nivel mondial,... e frumos, romantic, înălţător şi tare bine ar fi dacă, cantitate, dacă o pot numi aşa, de sentimente şi declaraţii de dragoste ar fii eterne şi între cupluri zilnic, în fiecare clipă, să fie numai cuvinte dulci, drăgălăşenie şi iubire non-stop. :)

      Ștergere
    3. Poate nu văd eu munţii din spatele dealurilor, ca să folosesc o expresie uzitată.
      Dar până acum nu s-a referit nimeni, dar absolut nimeni la cadoul ce-l ofer! Poate chiar e urât! O să îl retrag! :(

      Ștergere
  8. Nu spune asta şi nu te îngrijora, Radu, cadoul propus de este frumos, numai că noi am răspuns întrebării tale din prietenie şi cu mult drag, nu pentru răsplată! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru cuvintele bune!
      Eu, cu mult drag, l-am oferit! Culmea şi după cinci ani de când a fost turnat arată şi luminează la fel! :(

      Ștergere
  9. Radu, am aşteptat iubirea multă vreme. Zilnic şi deloc. Cerând şi uitând de ea! Inconsecventă, imatură, instabilă! Ce să primesc la astfel de stări? Surogate la fel ca şi inima mea de atunci. Crezi că am ales să mă îndrăgostesc? NUUUUUUUUUUUUU! Dar sunt îndrăgostită de acelaşi om, de imediat 9 ani de zile, nesperat, nechemat dar cu intensitatea la aceleaşi cote. Să mă fi maturizat între timp? Doamne, iartă-mă, aveam destui ani, prea mulţi chiar, de nereuşite în domeniu. Dar în tot timpul ăsta am înţeles că iubirea nu e ceva de care să abuzezi după bunul plac: că apare, apropo de destin, dacă ai noroc şi dacă ai ...ar fi bine să dai, ca să primeşti înzecit. Şi uite aşa..aleg să celebrez oricând se poate, fără inimioare, pluşuri, cadouri, dovezi palpabile sau nepalpabile, fără declaraţii siropoase dar, de ce nu, cu semne ce lasă loc de interpretare. Ca din întâmplare, pe birou am găsit o tabletă de cioco neagră. Nu am mâncat zahăr şi dulce de 14 zile. Pentru mine a fost un simbol că cineva, drag mie, ştie prin ce trec. Invers? Invers ...cred că fac destule, dar ar fi nepotrivit să spun. Oricum viaţa e cea care dă fragilitate iubirii prin neprevăzut. De ce să o fac şi eu şi mai fragilă sărbătorind-o rar, în loc să mă bucur de darul primit atât de târziu. M-am lungit. Mă ierţi! O zi cu iubire! Tu ai copii şi iubirea ta de tată, în primul rând, e mai puternică decât orice vorbă scrisă de mine aici.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adriana, nu te iert deloc! Din contră, o să mă consult cu toată lumea despre modul cum pot să acord felicitări! Pentru o declaraţie de dragoste autentică!
      Off, sunt aşa de rare! :)

      Ștergere
    2. Nu ştiu dacă sunt rare! Ne e frică de ridicol, mai ales la vârsta noastră, de parcă dacă înaintezi în vârstă ceea ce simţi nu mai e potrivit să arăţi. Eschibiţionismul e pentru cei foarte tineri. De asta ne ferim de cuvinte! De premiu am uitat. Dar am un gând: de ce nu-l păstrezi în continuare? Ştii de ce? Pentru nimeni nu va valora cât valorează pentru tine, cel care a creat acel suport. Noi ne-am conversat de drag şi chiar de dragul tău!

      Ștergere
    3. Adriana, mulţumesc pentru tot! Vreau să-l ofer cuiva, care chiar îl doreşte. Si chiar aşa se vede-n cameră!

      Ștergere
  10. Intr-o zi in care ne loveste orbirea, atunci ne indragostim ;) De obicei. Exceptiile nu fac decat sa confirme regula.
    Cum scriam si pe la mine prin comentarii, eu nu consider ca e nevoie de asemenea sarbatori ca sa ne aratam iubirea. Bine, mie nu-mi place in mod special nicio sarbatoare. Nici macar Craciunul.
    Iar daca e sa aleg intre astea doua sarbatori iubarete, o aleg pe cea americaneasca pentru simplul fapt ca asta romaneasca are un nume oribil. Nici sa-l scriu nu-mi vine, dar sa-l mai pronunt... Oricum, la noi nici macar nu mai avea nimeni habar de ea. Au resuscitat-o cand au vazut ca prinde cea americaneasca...da' au resuscitat-o cam degeaba.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În mediul urban nu se ştia de ea dar am citit despre in mai multe cărti una publicată în 1986!

      Ștergere

Fără comentarii anonime ! Nu vor fi publicate !
Şi dacă vreţi să înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !