miercuri, 8 ianuarie 2014

MI-A FOST POFTĂ

Iniţial doream să fac ciorbă de perişoare


Dar au ieşit un soi de pârjoale moldoveneşti...


Nu-i vina mea că în cartea lui Radu Anton Roman sunt scrise amândouă la pagini apropiate.
Ca să nu vă plictisesc vă povestesc cum le-am făcut, aşa pe scurt.
Deci, aveam ceva carne tocată de purcel (500g) deşi în reţetă scrie amestec de viţel cu porc (nu-mi plac cărnurile amestecate), doi cartofi rotunjori, o ceapă ce plesnea de sănătate şi un morcov cam strâmb şi urât.
Plus ceva miroase uscate de cu vară (recunosc, nu ştiu cum se scrie corect şi nu risc), pe hârtie în balconul cel umbrit. Adică ceva pătrunjel şi mărar.

Cum miez de franzelă şi lapte nu aveam, deh sufăr de uitare sau de lene sau chiar de amândouă, hotărăsc să fac fără. Sperând să iasă totul bine!

Dar e timpul să las codelile la o parte şi să iau problema la dezbătut!
Pun cărniţa într-un bol, presar un praf de usturoi uscat, ceva mai mult piper alb, câte o linguriţă jumate de mărar şi pătrunjel, morcovul ăla dat pe răzătoare fină, ceva sare de mare, sparg un ou peste (atenţie fără coajă) şi amestec temeinic cu ajutorul a două furculiţe.
Taină:  o linguriţă de bicarbonat alimentar face chestia asta mai pufoasă.

Carne tocată
Dau toată chestia asta la rece, să se cunoască mai bine! Rad cei doi cartofi şi ceapa, mărunt ca trădarea şi pun rezultatul la scurs pe o farfurie înclinată. Ehh aici poza nu-mi iese ori din cauza trădării ori din cauza cepei!

Amestec ceapa şi cartoful ras cu ce am spus mai sus cât pot de energic. Acum dacă tot s-au cunoscut pot să se şi tăvălească. De data asta le-am pregătit făină albă (nu mai aveam pesmet).

Marea tăvălire

Cam aşa arătă după marea tăvăleală.

Un pic de odihnă nu strică

Pun într-un tuci din ăla vechi nişte ulei, nu prea puţin. Când e bine înfierbântat dau focul la mic, pun pârjoalele şi le las să se perpelească la foc mic că deh s-au tăvălit şi au păcătuit!

După ce s-au lepădat de păcate arată cam aşa:

Pârjoale a la Radu

Scot şi un castronel de gogoşari din ăia de pocnesc în gură.

Gogoşari muraţi

Credeţi că au apucat să se răcească?
Şi da, era să uit, ce-aţi spune de-o Băbească Neagră de Nicoreşti aşa pe lângă? Eu o ştiu bine că am stat ceva vreme în Tecuci, la un pas cum s-ar spune. :)








20 de comentarii :

  1. Imi ploua deja in gura :).Si asa imi era foame, dar acu imi e si mai si...
    Poate ar trebui sa pui un avertisment la inceputul articolului: Interzis celor flamanzi!

    RăspundețiȘtergere
  2. Eşti un bucătar desăvârşit, Radu!!
    Eu mi te şi imaginam în plină acţiune şi-am râs copios cum le-ai ispitit pe bietele ingrediente să păcătuiască! :)))
    Ce să mai apuce să se răcească astfel de bunătăţi?! Sunt uimită că nu ţi-au bătut vecinii la uşă!
    Gogoşarii tot tu iai conservat? Arată nemaipomenit de bine ( ca şi ai mei,...uite cum modestia din mine îşi scoate colţii :) ).
    Tare apetisantă postarea ta!
    O zi minunată îţi doresc, Radu! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi place să gătesc cu condiţia să nu spăl eu vasele! :)
      Da şi gogoşarii!
      Mulţumesc Ştefania

      Ștergere
  3. Cam repede au trecut la tavalit :))) Faina reteta, dar mai ales fain povestita :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Muţumesc Dor! Să ştii că au ieşit bune! Spun asta că am apucat să fur şi eu două! :)

      Ștergere
  4. Bine, măi Radule, nici n-am digerat bine bunătăţurile de care abia ne-am despărţit, şi tu vii cu pârjoale! În timp ce povesteai aventura pârjoalelor tale, le simţeam mirosul. Ptiu! Plec.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi dacă mi-a fost poftă! :) Şi oricum n-am apucat decât două! Că aşa e, nu e pentru cine se pregăteşte e pentru cine se nimereşte! :)

      Ștergere
  5. Hm! Ce bine arată gogoşarii tăi? Aş încerca şi eu reţeta cu pârjoale dar îmi este teamă că o să sparg oul cu coajă... cu tot! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O să-ti ia doar mai mult timp, cam trei minute, să le aduni!
      Şi apoi un pic de calciu n-are ce să strice! :)
      Încearcă că nu o să-ţi pară rau!

      Ștergere
  6. Ai păcătuit rău, făcând poftă la alții. M-am săturat... de salivat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Maria, de să mă ascund după degete! Asta mi-a şi fost intenţia!
      Că şi eu am salivat cu jind când am văzut că am numai vase de spălat! :) Şi doar poze de publicat! :)

      Ștergere
  7. Trebuie sa recunosc ca nu sunt un mare fan al parjoalelor, pe cat de perfecte n-ar fi dar nu pot sa ascund cat m-am distrat citindu-ti povestioara - e absout delicioasa ;)! Si, dupa cum pare, ai inceput anul nou de minune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc Rodica! :) Ar trebui să guşti odată! Fără pâine în ele ies cu mult mai uşoare!

      Ștergere
  8. Stai sa vezi ce am patit eu... Astepta Ionut aseara niste prieteni si mi-am spus ca ar fi dragut sa le fac o negresa. Zis si facut... Scot ingredientele, le amestec, bag la cuptor, dupa care imi dau seama ca lipsea ceea ce era mai important: cacao! Uite asa s-a nascut prima negresa alba. :))))

    RăspundețiȘtergere
  9. Vazusem articolul asta acum cateva zile..insa nu am dat click fiindca in momentul ala imi era foame. Acum l-am redescoperit si am ales sa il citesc pentru ca...doar ce am mancat. Cum ar veni, nu imi vei face pofta! :)) Doar gura punga mi s-a facut din cauza gogosarilor, ce-i drept.....

    RăspundețiȘtergere
  10. Daca le faceai un pic turtite si mai maricele erau mai parjoale :)
    Tot n-am inteles de ce n-ai facut perisoare. Ciorba.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi reţeta e cu două pagini înainte de cea de ciorbă şi mi s-a făcut poftă! :) Le-am făcut rotunde ca să le pot prăji într-o singură tură. Dar să ştii că la Hanul Ancuţei în drum spre Suceava la dus le-am mâncat rotunde iar peste două zile la întoarcere puţin aplatizate.

      Ștergere

Fără comentarii anonime ! Nu vor fi publicate !
Şi dacă vreţi să înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !